Ulcerul gastric sau duodenal este o rană deschisă în mucoasa stomacului sau a primei părți a intestinului subțire. Cele mai frecvente cauze sunt infecția cu bacteria Helicobacter pylori și folosirea îndelungată a unor antiinflamatoare. Simptomele pot include durere sau arsură în partea de sus a abdomenului, balonare, greață și senzația de sațietate rapidă, dar nu sunt specifice, de aceea diagnosticul se confirmă prin endoscopie digestivă superioară și teste pentru bacterie, nu doar pe baza simptomelor.
Dacă bănuiești că ai un ulcer sau medicul ți-a propus investigații, iată criteriile după care se ia decizia și ce trebuie să știi înainte.
Criteriul 1: ce simptome sugerează un ulcer
Durerea sau senzația de arsură în regiunea superioară a abdomenului, între stern și buric, este cea mai frecventă. La unii pacienți apare pe stomacul gol sau noaptea și se ameliorează după mâncare (mai ales în ulcerul duodenal), la alții se agravează după masă. Mai pot apărea balonare, eructații, greață, pierderea poftei de mâncare. Dar nu orice durere de stomac înseamnă ulcer, iar unele ulcere nu dau simptome și se descoperă abia când apar complicații.
Criteriul 2: semnele de alarmă
- Vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea.
- Scaune negre, lucioase, cu miros puternic.
- Durere abdominală brusc devenită foarte puternică, cu abdomen rigid.
- Amețeală, slăbiciune, paloare, puls rapid.
- Vărsături repetate, incapacitatea de a mânca, scădere în greutate.
- Dificultăți la înghițire.
Aceste semne pot indica sângerare, perforație sau obstrucție și cer evaluare de urgență. Nu aștepta o programare obișnuită.
Criteriul 3: ce factori cresc riscul
Infecția cu Helicobacter pylori este printre cauzele principale. Utilizarea regulată a antiinflamatoarelor nesteroidiene (inclusiv aspirina, în anumite doze și scheme), fumatul, consumul excesiv de alcool și stresul sever asociat unor boli grave cresc riscul sau pot agrava un ulcer. Vârsta înaintată, antecedentele de ulcer și tratamentul concomitent cu anticoagulante sau corticosteroizi sunt alți factori pe care medicul îi ia în calcul. Contează și istoricul familial.
Criteriul 4: cum se testează Helicobacter pylori
Există mai multe metode: teste din scaun, un test respirator care măsoară în aerul expirat urmele de bacterie și teste pe fragmente de mucoasă recoltate în timpul endoscopiei. Fiecare are avantaje, iar rezultatele pot fi influențate de unele medicamente (de exemplu cele care scad aciditatea sau antibioticele luate recent), de aceea medicul îți spune dacă și când trebuie să le oprești înainte de test, doar la indicația lui. Detalii utile sunt în ghidul despre testarea Helicobacter pylori și rolul endoscopiei.
Criteriul 5: de ce este necesară endoscopia
Endoscopia digestivă superioară permite vizualizarea directă a mucoasei și este metoda care confirmă un ulcer, îi arată locul, mărimea și aspectul și permite biopsii. Biopsiile sunt importante pentru că un ulcer gastric trebuie diferențiat de o formațiune malignă cu aspect asemănător. Se recomandă mai ales dacă ai semne de alarmă, dacă ai peste o anumită vârstă când apar simptomele, dacă nu răspunzi la tratament sau dacă ai factori de risc. În unele cazuri, medicul repetă endoscopia după câteva săptămâni, pentru a verifica vindecarea unui ulcer gastric.
Criteriul 6: pregătirea pentru examinare
- Respectă postul alimentar indicat, de obicei de câteva ore.
- Spune ce medicamente iei: anticoagulante, antiagregante, antiinflamatoare, tratamente pentru acid sau pentru diabet.
- Anunță alergiile, bolile de inimă sau de plămâni, sarcina posibilă.
- Stabilește un însoțitor dacă se folosește sedarea.
- Întreabă dacă anumite medicamente trebuie oprite înainte de teste, fără să le oprești singur.
Pentru o privire de ansamblu asupra acestor investigații, secțiunea dedicată endoscopiei prezintă pregătirea, desfășurarea și îngrijirea de după examinare.
Cum se deosebește ulcerul de alte afecțiuni
Gastrita, dispepsia funcțională, refluxul, bolile vezicii biliare sau ale pancreasului pot semăna cu un ulcer. Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului, care poate fi confirmată la endoscopie și biopsie; dispepsia funcțională înseamnă simptome fără leziuni vizibile, iar ulcerul presupune o lipsă de substanță a mucoasei, vizibilă direct. De aceea, doar descrierea durerii nu poate pune diagnosticul. Medicul tratează uneori empiric, adică pornește tratamentul pe baza unei probabilități, dar investigarea devine necesară dacă simptomele persistă.
La persoanele tinere, fără semne de alarmă, medicul poate decide mai întâi testarea și tratamentul infecției cu Helicobacter pylori, iar endoscopia se rezervă cazurilor în care simptomele nu cedează. La persoanele mai în vârstă sau cu factori de risc, accentul cade mai devreme pe endoscopie.
Ce complicații pot apărea
Un ulcer netratat sau tratat necorespunzător poate sângera, perfora peretele stomacului sau al duodenului ori îngusta ieșirea din stomac, cu vărsături repetate. Sângerarea este cea mai frecventă complicație și poate fi lentă, cu anemie, sau rapidă, cu vărsături de sânge ori scaun negru. Perforația se manifestă prin durere bruscă, severă, cu abdomen rigid, și este o urgență chirurgicală. Cunoașterea acestor posibilități nu are rolul de a speria, ci de a explica de ce medicii insistă pe tratamentul complet și pe controale.
Un ultim aspect practic: dacă ai fost tratat pentru Helicobacter pylori, medicul poate recomanda un test de control după terminarea schemei, pentru a verifica dacă bacteria a dispărut. Respectă intervalul indicat, pentru că rezultatele pot fi false dacă testul se face prea devreme sau în timpul unor medicamente. Nu sări peste acest control, chiar dacă te simți perfect.
Ce urmează după confirmare
Tratamentul depinde de cauză. Dacă se găsește Helicobacter pylori, medicul prescrie o schemă de tratament cu mai multe medicamente, pe care trebuie s-o urmezi întocmai, chiar dacă simptomele dispar. Dacă ulcerul este legat de antiinflamatoare, se discută oprirea sau înlocuirea lor. Se pot prescrie medicamente care scad aciditatea, iar controlul vindecării se face la indicația medicului. Complicațiile (sângerare, perforație) se tratează în spital, uneori endoscopic sau chirurgical.
Obiceiurile contează: renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, evitarea automedicației cu antiinflamatoare și mese regulate pot reduce riscul de reapariție. Nu există o «dietă pentru ulcer» valabilă pentru toți, dar unii oameni observă că anumite alimente le agravează simptomele.
Pentru alte explicații pe înțeles despre investigații, poți răsfoi GhidulClinicii. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc, însă, doar împreună cu medicul.
