Aparatul de rezonanță magnetică (RMN) folosește un câmp magnetic foarte puternic și unde radio pentru a obține imagini detaliate ale interiorului corpului, iar zgomotul puternic provine din bobinele care se activează și vibrează rapid în timpul examinării. Imagistica prin rezonanță magnetică este o tehnică de diagnostic care nu folosește radiații ionizante, ci proprietățile magnetice ale atomilor de hidrogen din apa și grăsimile din țesuturi. Întrebările de mai jos sunt cele pe care și le pun, de obicei, pacienții și curioșii înainte de prima examinare.
Ce se întâmplă în interiorul aparatului?
Corpul uman conține mult hidrogen, în special în apă. Nucleii acestor atomi se comportă ca niște mici magneți. Când te afli în câmpul magnetic puternic al aparatului, o parte dintre ei se aliniază în direcția câmpului. Apoi aparatul trimite impulsuri de unde radio, care scot temporar acești nuclei din aliniere. Când impulsul se oprește, nucleii revin la poziția inițială și emit un semnal slab, care este captat de antene. Un calculator transformă semnalele în imagini în secțiune. Țesuturile diferite, fiind diferite ca structură și conținut de apă, emit semnale diferite, ceea ce permite distingerea lor.
De ce face atâta zgomot?
Pentru a ști exact de unde vine fiecare semnal, aparatul folosește un set de bobine numite bobine de gradient, prin care trec curenți electrici puternici, pornite și oprite foarte rapid. Prezența lor într-un câmp magnetic intens face ca ele să vibreze, ca o membrană de difuzor, producând bătăi, ticăituri și zumzete puternice. Zgomotul nu înseamnă că aparatul funcționează defectuos și nu este periculos când sunt folosite protecțiile potrivite: de obicei, pacientul primește dopuri pentru urechi sau căști. Sunetul variază în funcție de tipul de imagini care se obțin, de aceea poate părea că aparatul „își schimbă melodia”.
- bobinele de gradient sunt sursa principală a zgomotului;
- secvențele diferite produc sunete diferite;
- protecția auditivă este oferită înainte de examinare.
Este RMN-ul periculos?
Examinarea nu folosește raze X sau alte radiații ionizante, ceea ce o face o opțiune atractivă acolo unde se dorește evitarea iradierii. Riscurile principale vin din câmpul magnetic puternic, care atrage obiectele metalice feromagnetice. De aceea, înainte de examinare, pacientul trebuie să scoată obiectele metalice, iar echipa verifică dacă are implanturi sau dispozitive. Unele implanturi sunt compatibile cu RMN-ul în anumite condiții, altele nu. Informarea corectă a personalului despre orice dispozitiv medical din corp este esențială pentru siguranță.
Cine nu poate face RMN sau trebuie să fie atent?
Există situații în care examinarea este contraindicată sau cere precauții speciale: anumite stimulatoare cardiace și defibrilatoare mai vechi, unele clipuri metalice pentru anevrisme, fragmente metalice în ochi sau în alte zone, implanturi cohleare în anumite condiții. Persoanele însărcinate trebuie să anunțe întotdeauna acest lucru. Pentru unele examinări se folosește o substanță de contrast administrată intravenos; medicul trebuie să știe dacă ai probleme renale sau alergii. Decizia de a face sau nu examinarea aparține medicului specialist, pe baza informațiilor tale medicale.
Cât durează examinarea și cum te pregătești?
De obicei, examinarea durează mai mult decât o radiografie sau o tomografie, adesea câteva zeci de minute, în funcție de zona examinată și de numărul de secvențe. Pacientul stă întins pe o masă care intră în tunelul aparatului și trebuie să rămână nemișcat, deoarece mișcările strică imaginea. Pregătirea poate include un post alimentar pentru unele examinări abdominale, scoaterea bijuteriilor, a cardurilor și a hainelor cu elemente metalice. Poți ține în mână un buton de alarmă și poți comunica cu operatorul prin interfon.
- Completezi un chestionar de siguranță despre implanturi și intervenții anterioare.
- Îți scoți obiectele metalice și primești protecție pentru urechi.
- Stai întins, relaxat, și respiri normal, sau urmezi indicațiile de reținere a respirației, dacă ți se cer.
- Rămâi nemișcat pe durata fiecărei secvențe, iar operatorul te anunță când se schimbă.
Ce faci dacă ți-e teamă de spațiile închise?
Claustrofobia este una dintre cele mai frecvente probleme. Spune personalului din timp: există soluții, de la explicații detaliate și prezența unui însoțitor în sală, la muzică sau privit într-o oglindă, până la aparate cu deschidere mai mare ori, în cazuri selectate, sedare administrată de medic. Nu amâna examinarea de teamă, dar nici nu o forța pe cont propriu; o discuție cu medicul care te trimite te poate ajuta să găsești varianta potrivită.
Ce vede, de fapt, medicul pe imagini?
Imaginile RMN sunt serii de secțiuni în nuanțe de gri, iar fiecare tip de secvență pune în evidență alte proprietăți ale țesuturilor. Unele secvențe scot în evidență apa și, deci, inflamația sau edemul, altele arată mai bine grăsimea sau structurile anatomice. Medicul radiolog compară mai multe secvențe pentru a trage o idee asupra naturii unei modificări, de pildă a unei leziuni la nivelul genunchiului, al coloanei sau al creierului. Pentru că imaginile sunt foarte detaliate, ele sunt folosite în neurologie, ortopedie, oncologie, cardiologie și în multe alte domenii. Totuși, nici RMN-ul nu este perfect: uneori evidențiază modificări fără importanță clinică, de aceea rezultatul se citește mereu împreună cu simptomele.
De ce a apărut RMN-ul și cum s-a dezvoltat?
Ideea combină fizica nucleară cu medicina și a cerut decenii de cercetări, de la observarea proprietăților magnetice ale nucleelor până la construirea aparatelor capabile să producă imagini ale corpului uman. Povestea este prezentată în materialul despre istoria rezonanței magnetice și imagistica fără radiații. Astăzi, aparatele sunt mai rapide, mai silențioase și mai precise, iar tehnicile avansate permit studiul funcționării creierului, al inimii și al altor organe.
Unde poți afla mai multe despre tehnologia medicală?
RMN-ul este doar una dintre tehnicile care au schimbat diagnosticul. Pentru alte explicații despre aparatura medicală, de la ecograf la protezele moderne, poți urmări RevistaMedicinei. Iar pentru decizia dacă ai nevoie de o astfel de examinare sau pentru interpretarea rezultatului, medicul care te trimite și radiologul care descrie imaginile sunt cei care pot răspunde în cazul tău concret.
