Tensiunea arterială măsurată acasă este considerată corectă când persoana stă așezată, în repaus de cel puțin cinci minute, cu brațul sprijinit la nivelul inimii și manșeta pe pielea goală. Măsurătorile repetate dimineața și seara, mai multe zile la rând, spun mult mai mult decât o singură valoare. Pragurile folosite pentru valorile de acasă sunt puțin mai mici decât cele de la cabinet.
Cum se măsoară corect tensiunea arterială acasă?
Tensiunea arterială se măsoară corect în aceleași condiții de fiecare dată, după o pauză de liniște și fără factori care o cresc temporar. Pașii de bază sunt:
- Cu 30 de minute înainte: fără cafea, fără fumat și fără efort fizic; vezica urinară golită.
- Cinci minute de stat pe scaun, cu spatele sprijinit și tălpile pe podea, picioarele neîncrucișate.
- Brațul se sprijină pe masă, cu manșeta la nivelul inimii, la 2–3 cm deasupra plicii cotului.
- În timpul măsurării nu se vorbește și nu se mișcă brațul.
- Se fac două măsurători la 1–2 minute distanță și se notează ambele valori.
La prima utilizare, tensiunea se măsoară pe ambele brațe. Dacă una dintre valori este constant mai mare, măsurătorile următoare se fac pe acel braț.
Ce tensiometru este potrivit pentru folosirea acasă?
Pentru acasă este preferat un tensiometru electronic cu manșetă de braț, validat clinic. Modelele de încheietură sunt mai sensibile la poziția mâinii și dau mai ușor valori eronate. Mărimea manșetei contează: o manșetă prea mică pentru circumferința brațului crește artificial rezultatul, iar una prea mare îl scade. Circumferința potrivită este scrisă pe manșetă și se compară cu cea a brațului, măsurată cu un centimetru.
De câte ori se măsoară tensiunea pentru o evaluare corectă?
Pentru o evaluare de ansamblu, tensiunea se măsoară de obicei timp de șapte zile, dimineața și seara, câte două determinări de fiecare dată. Dimineața, măsurarea se face înainte de micul dejun și înainte de medicamente, seara înainte de cină. Valorile din prima zi se pot exclude, pentru că sunt adesea influențate de emoția noului obicei. Media celorlalte zile este cea discutată cu medicul.
Ce praguri orientative se folosesc la citirea valorilor?
Valorile se exprimă în milimetri coloană de mercur (mmHg), primul număr fiind tensiunea sistolică, iar al doilea cea diastolică. Pragurile diferă după locul și metoda de măsurare:
| Tip de măsurare | Prag de la care valoarea este considerată crescută |
|---|---|
| La cabinetul medical | 140/90 mmHg sau mai mult |
| Acasă, media mai multor zile | 135/85 mmHg sau mai mult |
| Monitorizare pe 24 de ore | 130/80 mmHg sau mai mult |
Valorile sub 120/80 mmHg sunt, în general, considerate optime pentru adulți. Ghidurile medicale folosesc categorii ușor diferite între ele și le actualizează periodic, iar ținta potrivită pentru o anumită persoană o stabilește medicul, în funcție de vârstă și de celelalte afecțiuni.
De ce diferă tensiunea de acasă de cea de la cabinet?
Tensiunea de acasă diferă adesea de cea de la cabinet din cauza reacției organismului la mediul medical. Unele persoane au valori mari doar în prezența medicului, fenomen cunoscut ca „hipertensiune de halat alb”. Altele au valori normale la consultație, dar crescute acasă sau la serviciu, situație numită „hipertensiune mascată”. Măsurătorile de acasă ajută la deosebirea celor două. Și somnul influențează valorile: după nopți scurte sau la schimbarea programului, cum se întâmplă la trecerea la ora de iarnă, tensiunea poate fi temporar mai mare.
Cum se notează și ce se discută cu medicul?
Un jurnal simplu face valorile ușor de interpretat la consultație. Pentru fiecare măsurătoare se notează:
- data, ora și brațul folosit;
- ambele valori ale tensiunii și pulsul afișat de aparat;
- circumstanțe speciale: durere, stres, o noapte nedormită, o masă copioasă, un medicament nou.
Jurnalul se aduce la consultația de medicină de familie, inclusiv în cadrul controalelor acoperite de sistemul de asigurări sociale de sănătate. Alimentația contează pe termen lung, iar informațiile despre sare și despre grăsimile din alimentație completează discuția cu medicul. O valoare foarte mare, însoțită de durere în piept, lipsă de aer, amorțeli, tulburări de vorbire sau de vedere, este o urgență și impune apelarea imediată a numărului de urgență, fără așteptarea unei noi măsurători.
